bisericuta

Interviuri, articole, activitati preot

PATRIARHIA ROMÂNĂ AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA

Biserica Ortodoxa sarbatoreste Nasterea Sf. Ioan Botezatorul

Sarbatoarea precede cu jumatate de an praznicul Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos. Despre vechimea si semnificatiile acestei sarbatori a Nasterii Sf. Ioan Botezatorul ne-a vorbit pr. Catalin Ifrim, profesor in cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox 'Sf. Ioan Iacob' din Dorohoi: 'Sarbatoarea aceasta este cunoscuta inca din veacul al IV-lea si este praznuita inainte cu 6 luni inainte de marele praznic al Nasterii Domnului, aratand una dintre semnificatiile acestei sarbatori a Nasterii Sf. Ioan Botezatorul, si anume pentru ca cei care vor vedea ca cea stearpa, Elisabeta-mama Sf. Ioan Botezatorul, a nascut, sa creada si in nasterea mai presus de fire care va fi din Fecioara Maria, din Maica Domnului'.

De asemenea, pr. prof. Catalin Ifrim ne-a vorbit si despre cum percep credinciosii aceasta sarbatoare: 'Credinciosii percep aceasta sarbatoare mai ales in chip vizual, pentru ca in multe icoane Mantuitorul este infatisat pe tron, in dreapta Lui sta Fecioara Maria, iar in stanga Lui sta Sf. Ioan Botezatorul, ca unul care este mai aproape de Hristos decat ceilalti sfinti, si icoana ii invata pe credinciosi ca sa aiba incredere in cel care este foarte aproape de Mantuitorul Hristos'

Consfătuirea cadrelor didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi şi
de la Seminariile Teologice din Arhiepiscopia Iaşilor

Din iniţiativa Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei în perioada 28 februarie-1 martie 2002 a avut loc prima Consfătuire a cadrelor didactice din învăţământul teologic superior (Facultatea de Teologie Ortodoxă) şi a celor din învăţământul teologic preuniversitar (Seminariile Teologice Liceale Ortodoxe) din Arhiepiscopia Iaşilor, consfătuire care s-a desfăşurat în sala de lectură (sala coloanelor) a bibliotecii „Studium” din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi. Dorinţa de a organiza o asemenea consfătuire a fost exprimată de Înalt Prea Sfinţia Sa şi în cadrul Sinodului mitropolitan, care a avut loc în data de 1 februarie 2002 în sala profesorală a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, cu care prilej s-a propus ca, o dată pe an, să aibă loc, sub preşedinţia Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Daniel, o întâlnire între profesorii de seminar şi cei de la facultate, în scopul realizării unei mai strânse colaborări şi pentru a găsi împreună noi strategii de dezvoltare a învăţământului teologic din Eparhie.
La consfătuire au participat cadrele didactice de la Facultatea de Teologie, secţia pastorală, directorii şi câte doi-trei profesori de la Seminariile Teologice din Eparhie.
Cuvântul de deschidere a întrunirii a fost rostit de P.C. Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu, Decanul Facultăţii, care a subliniat importanţa momentului, fiind prima întâlnire de acest gen din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, în care s-au analizat în comun aspectele legate de formarea pastoral-misionară a tinerilor teologi.
După cuvântul de salut, părintele decan a adresat Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei rugămintea de a împărtăşi participanţilor cuvântul părintesc de învăţătură şi de a binecuvânta lucrările consfătuirii.
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel, mulţumind participanţilor pentru că înţeleg care sunt cerinţele Bisericii în etapa actuală, a subliniat necesitatea organizării unei asemenea întruniri. Scopul ei este de a stabili o strategie comună pentru a face ca învăţământul teologic să devină un învăţământ cu adevărat misionar, pentru că „teologia misionară este aceea care leagă textul sfânt al Evangheliei de viaţa socială”.
Înalt Prea Sfinţia Sa a precizat punctele de reflecţie în jurul cărora trebuie să se poarte dialogul, şi anume:

1. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice
„Aceasta se realizează prin comunicare permanentă cu alte domenii de pregătire, chiar din sfera socialului. Pregătirea şi perfecţionarea înseamnă un dialog permanent. Aici urmărim cum să ne perfecţionăm, nu cum să ne „descurcăm” în activitatea noastră. Trebuie să ţinem seama de faptul că întreg învăţământul teologic este integrat în învăţământul de stat. De aceea, toate disciplinele teologice trebuie să fie „dialogice” pentru a putea fi realizată interdisciplinaritatea. Elevul seminarist, ca şi studentul teolog, trebuie să fie formaţi pluridisciplinar. Este nevoie să se realizeze un dialog între discipline, atât la nivel local, în fiecare seminar, cât şi la facultate. Marea problemă în prezent este dialogul teologie (credinţă) – ştiinţă. Este necesar ca absolvenţii şcolilor teologice să aibă capacitatea misionară de a comunica propria noastră învăţătură şi altora.

2. Formarea misionar–filantropică
Foarte multă lume are capacitatea de a înţelege limbajul faptei. Atunci când limbajul cuvintelor se devalorizează, trebuie activat limbajul faptei. Astfel se va putea vorbi de un «ecumenism al suferinţei şi al sfinţeniei» care îmbracă haina smereniei. Tinerii trebuie învăţaţi să gândească mistagogic. Formarea mistagogică misionară este aceea care-i face «să simtă apelul lui Hristos într-un context dat», să ajute pe omul aflat în suferinţă.

3. Formarea tinerilor în spirit european
Tinerii teologi trebuie să comunice valorile noastre pe plan european. Să nu se ruşineze că sunt ortodocşi. Trebuie încurajat dialogul cu Europa, cu valorile altor Biserici şi popoare.
În concluzie, trebuie intensificată activitatea în şcoală pentru a scoate în evidenţă valoarea teologiei. Teologia mistică şi sacramentală poate intra în dialog cu ştiinţa, dacă este pregătită.”
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel a felicitat pe profesori pentru râvna pe care o depun, arătând că zelul este simbolul prezenţei Duhului Sfânt în om: „Există un potenţial foarte mare în tinerii noştri care trebuie valorificat, şi aceasta se poate face prin efortul comun al tuturor profesorilor de teologie. Este mai bine să avem o întrecere colegială decât o delăsare colectivă.”
După ce s-a dat citire ordinei de zi a Consfătuirii, Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel a binecuvântat lucrările, trecându-se, apoi, la prezentarea referatelor.
1. P.C. Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu a făcut o prezentare a concluziilor Consiliului Decanilor Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română, întrunit la Cluj-Napoca în zilele de 12-13 februarie 2002, din care se desprinde: nevoia realizării unor planuri de învăţământ şi programe analitice unitare; nevoia unei mai bune pregătiri misionar-pastorale şi duhovniceşti a viitorilor slujitori ai Bisericii; necesitatea realizării unei cât mai mari deschideri a Facultăţilor de Teologie Ortodoxă spre societate şi posibilitatea ca la Facultăţile de Teologie să poată studia orice candidat, criteriile canonice urmând a fi aplicate numai în cazul solicitării hirotoniei; necesitatea stabilirii unor norme generale, operabile începând cu admiterea din 2003, pentru uniformizarea procesului de admitere în Facultăţile de Teologie.
2. P.C. Pr. Lect. Dr. Mihai Vizitiu, consilier cu probleme de învăţământ în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor, a facut o evaluare a rezultatelor obţinute de absolvenţii Seminariilor Teologice din Arhiepiscopia Iaşilor la olimpiade, atestatul teologic, bacalaureat şi la examenele de admitere la facultate. Evaluarea urmăreşte să constate în ce măsură programele şcolare au fost corelate cu cerinţele Bisericii, ca şi cu cerinţele celor antrenaţi în procesul educativ; dacă poate fi vorba de un progres şcolar real al elevilor şi, chiar, al studenţilor; cum poate fi apreciată pregătirea teologică şi misionară a tinerilor din şcolile teologice; în ce măsură este urmărită evoluţia absolvenţilor instituţiilor de învăţământ teologic de conducerile acestora, de profesorii diriginţi, de îndrumătorii de an; cum este apreciată activitatea lor în parohii; dacă păstrează legătura cu preoţii care i-au recomandat, cu protopopii de care aparţin, cu şcolile pe care le-au absolvit; cum îşi valorifică pregătirea şi ce activităţi pastoral-misionare, filantropic-sociale şi culturale desfăşoară; dacă s-au sesizat neconcordanţe între pregătirea din şcoală şi cerinţele misiunii pe care o desfăşoară etc.
Din referat s-a constatat, printre altele, că, potrivit statisticilor, rezultatele obţinute de unii absolvenţi de seminar, care au candidat la admiterea în facultate, sunt cu totul contradictorii faţă de cele obţinute la atestat şi bacalaureat, atrăgându-se atenţia asupra obiectivităţii care trebuie urmărită la toate examenele.
3.P.Cuv. Arhim. Lect. Varlaam Merticariu, vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a prezentat referatul: „Examenul de capacitate preoţească - prilej pentru Chiriarh de a evalua pregătirea candidaţilor pentru preoţie sub aspectele: teologic, liturgic, pastoral-misionar şi cultural”. Prea Cuvioşia Sa a făcut precizarea că Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel a dat acestui examen un caracter practic, prin care poate să constate nivelul real de pregătire al absolvenţilor şi capacitatea lor de a transmite credincioşilor învăţătura Bisericii noastre. S-a accentuat necesitatea ca absolvenţilor să li se întocmească, de către conducerile şcolilor, caracterizările privind evoluţia şi atitudinea lor, precizând dacă-i recomandă pentru preoţie. Părintele vicar a arătat că elevii, în procesul lor de formare, trebuie să manifeste un interes deosebit faţă de aspectele culturale, sociale şi misionar-filantropice, dar şi faţă de problemele de ordin disciplinar.
4.P.C. Pr. Conf. Dr. Viorel Sava, în referatul: „Formarea duhovnicească a tânărului teolog şi rolul spiritualului în realizarea ei”, insistă, în mod deosebit, asupra aspectelor pozitive ale învăţământului teologic. Referindu-se la activitatea spiritualului, Prea Cucernicia Sa o consideră ca fiind una din cele mai importante, evidenţiind dubla lui implicare: didactică şi duhovnicească (practică), cu menţiunea că ar fi de dorit ca să nu primeze cea didactică. Munca spiritualului este dificilă, iar această dificultate poate fi marcată de următoarele aspecte: mediul variat de provenienţă al elevilor, trebuind să lucreze pentru omogenizarea lor; motivul variat pentru care tinerii vin în şcolile teologice; tocirea simţului liturgic în mod progresiv.
Se impune ca spiritualul să fie ajutat de ceilalţi profesori (lucru în echipă) în rezolvarea problemelor tinerilor.
5.P.C. Pr. Conf. Dr. Gheorghe Popa, prodecanul Facultăţii de Teologie, a prezentat ultimul referat: „Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice”, precizând că perfecţionarea este o problemă de conştiinţă a fiecărui cadru didactic, care, însă, trebuie stimulată pe baza unor criterii stabilite prin Statutul personalului didactic. Din referat s-a desprins necesitatea ca selectarea cadrelor didactice să se facă pe baza unor criterii foarte bine stabilite, iar părinţii directori să facă o evaluare corectă a unităţilor şcolare respective. În scopul perfecţionării cadrelor didactice s-a propus ca asemenea consfătuiri să fie organizate anual, iar în scopul perfecţionării preoţilor s-a propus ca, după cursurile preoţeşti de 10 ani, preoţii să finalizeze aceste cursuri printr-o lucrare ştiinţifică pastoral-misionară.
Pe baza referatelor prezentate au luat cuvântul următoarele cadre didactice: P.C. Pr. Prof. Dr. Petre Semen, P.C. Pr. Conf. Dr. Nicolae Chifăr, P.C. Pr. Lect. Dr. Gheorghe Petraru, P.C. Pr. Lect. Dr. Ioan Vicovan, P.C. Pr. Lect. Ioan Antistescu, P.C. Pr. Prof. Grigore Diaconu, Directorul Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe” – Botoşani, P.C. Pr. Prof. Ioan Mihoc, Directorul Seminarului „Veniamin Costachi” – Mănăstirea Neamţ, P.C. Pr. Prof. Ştefan Oprea (Piatra Neamţ), P.C. Pr. Prof. Visarion Vizitiu (Botoşani), P.C. Pr. Prof. Cătălin Ifrim (Dorohoi), P.C. Pr. Prof. Vasile Smău (Agapia), P.C. Pr. Prof. Dragoş Bahrim, Directorul Seminarului Teologic „Sf. Vasile cel Mare” – Iaşi.
În urma discuţiilor purtate pe marginea referatelor, s-au formulat următoarele concluzii:
1.Activitatea didactică în Seminariile Teologice şi Facultatea de Teologie din Arhiepiscopia Iaşilor se desfăşoară conform normelor în vigoare, elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Arhiepiscopia Iaşilor.
2.Rezultatele obţinute, confirmate prin examenele pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale, bacalaureat şi admitere la facultate, precum şi în competiţiile şcolare naţionale (olimpiade, concursuri), s-a apreciat ca fiind, în general, bune, dar nu pe deplin satisfăcătoare.
3.Dat fiind faptul că un număr apreciabil de tineri teologi obţin rezultate contradictorii, se recomandă o atenţie sporită asupra obiectivităţii examenelor de competenţe profesionale şi de bacalaureat.
4.Pentru obţinerea unor rezultate bune la examene, se recomandă simularea examenelor de bacalaureat (la disciplinele Dogmatică şi Istoria Bisericii Ortodoxe Române) şi admitere la facultate pe baza subiectelor şi a baremelor din anii anteriori, baremele de la atestat să fie, pe cât posibil, asemănătoare cu cele de la admiterea la facultate, iar pregătirea candidaţilor să se facă numai după manualele aprobate de Sfântul Sinod şi recomandate prin metodologia de examen.
5.Întrucât se constată, din ce în ce mai mult, o lipsă de vocaţie la tinerii care candidează la concursurile de admitere în seminar şi, apoi, la facultate, participanţii la consfătuire au propus o responsabilizare mai mare a preoţilor şi a protopopilor care recomandă tineri la aceste cursuri.
6.Selectarea cadrelor didactice, atât pentru seminarii, cât şi pentru facultate să se facă în modul cel mai serios posibil, şi în baza unor criterii obiective, pentru a fi cooptate în corpul didactic numai persoane cu o pregătire corespunzătoare.
7.Conducerile şcolilor teologice trebuie să alcătuiască strategii pe termen lung, în acest fel realizându-se un mai bun management şcolar.
8.Pentru formarea culturală, pluridisciplinară, a tinerilor teologi, se propune organizarea unor concursuri, la nivel local şi, apoi, mitropolitan, în care să fie implicaţi cât mai mulţi elevi şi, chiar, studenţi.
9.În vederea realizării unei colaborări mai strânse între seminarii şi facultate, se propune invitarea periodică a unor profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi pentru a conferenţia şi a avea discuţii cu profesorii şi elevii, pe diferite teme.
10.Pentru păstrarea uniformităţii de cult, se recomandă săvârşirea mai multor slujbe în sobor de către preoţii profesori pentru ca elevii şi studenţii să-şi însuşească, în mod corect, practica tipiconală.
11.În scopul prevenirii indisciplinei, spiritualii să fie ajutaţi în munca lor de toţi profesorii şi pedagogii, iar în caracterizările făcute la finalul studiilor, caracterizări care vor fi semnate de directori, spirituali, diriginţi, pedagogi şi membri ai Consiliului de administraţie, să se precizeze dacă absolvenţii sunt recomandaţi pentru preoţie şi pentru admiterea la facultate sau nu.
12.În cazul tinerilor care nu se adaptează la disciplina cerută de Regulamentul şcolilor teologice, se cere ca aceştia să fie reorientaţi către şcoli de alt profil, şi nicidecum transferaţi la alt seminar.
13.Pornind de la particularităţile vârstei elevilor, care, uneori, manifestă deviaţii comportamentale, se recomandă înfiinţarea de cercuri duhovniceşti la nivelul fiecărui seminar.
14.Toţi participanţii au apreciat că este absolut necesar să se alcătuiască un manual de Spiritualitate (Formare duhovnicească) pentru seminariile teologice. De aceea, s-a propus ca, după aprobarea de către Sfântul Sinod a programei analitice pentru această disciplină, să se alcătuiască o comisie, formată din spirituali cu experienţă, care să alcătuiască acest manual. De asemeni, s-a apreciat că e necesar ca şi la alte discipline, în special la Dogmatică, să fie elaborate manuale noi.
15.S-a propus ca în revista „Teologie şi Viaţă”, precum şi în „Candela Moldovei” să se regăsească mai multe studii şi articole ale profesorilor de seminar, iar aspectele privind activitatea ştiinţifică, misionară, culturală şi social-filantropică a şcolilor teologice să fie semnalate în mass-media locală şi centrală, precum şi în revistele bisericeşti.
16.S-a apreciat în mod deosebit faptul că pentru Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei învăţământul teologic din Arhiepiscopia Iaşilor a constituit o prioritate în activitatea sa, lucru dovedit de vizitele pe care le-a făcut, în anul şcolar 2000-2001, în toate Seminariile Teologice Ortodoxe din Arhiepiscopia Iaşilor, pecum şi de contactul permanent cu Facultatea de Teologie unde are şi calitatea de profesor. S-a exprimat convingerea că, în continuare, învăţământul teologic va constitui o prioritate pentru Arhiepiscopia Iaşilor.
În final, participanţii au mulţumit Înalt Prea Sfinţiei Sale pentru iniţiativa de a organiza această întâlnire, pe care toţi au considerat-o de un real folos, şi au adresat rugămintea ca asemenea întruniri să fie organizate în fiecare an.
Participanţii au adresat, de asemeni, mulţumiri conducerii Institutului Ecumenic „Sf. Nicolae”, care, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Daniel, a asigurat participanţilor cazare şi masă în cele două zile în care s-a desfăşurat Consfătuirea.

Consilier învăţământ,
Lect. Univ. Pr. Dr. Mihai VIZITIU

Biserica de lemn din Dorohoi are hramul ‘Nasterea Maicii Domnului’

Lacasul de cult a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cu sprijinul locuitorilor din zona, dupa cum ne-a spus parintele paroh Catalin Ifrim: ‘Aceasta biserica s-a inaltat in zilele lui Constantin Morutzi, in anul 1779. Pentru ca la un moment dat Biserica ‘Sf. Nicolae’ din Dorohoi a lui Stefan cel Mare nu mai corespundea nevoilor duhovnicesti ale enoriasilor, credinciosii din partea de oras unde se afla astazi bisericuta si-au construit un lacas de inchinare. Bisericuta de lemn, asa cum este cunoscuta, ar fi fost ridicata din lemnul taiat din padurea locului. Biserica este construita din barna de stejar, pe temelie de piatra, ctitorii bisericutei fiind enoriasii. A fost construita din lemn, deoarece starea economica a parohiei era foarte modesta. Bisericuta nu a fost pictata la exterior, nici la interior, fiind restaurata in diverse timpuri, catapeteasma bisericii datand din 1794, asa cum gasim scris sub icoanele imparatesti’. In ultimii ani, la biserica parohiei Varcolici din Dorohoi s-a realizat o troita de granit in partea stanga a bisericii si s-a asfaltat drumul de acces din curtea bisericii.

Piczo